Am inceput sa scriu acest blog la idea unui prieten care mi-a spus ca ar fi mai usor de povestit ce se intampla in Rio la mai multa lume. La inceput am fost un pic mai "timida", m-am gandit ca o sa citeasca mama si tata si poate inca 2-3 persoane dar m-am bucurat sa vad reactiile si am inceput sa prind mai mult "curaj". Comentariile voastre si like-urile m-au facut sa continui pentru faptul ca am simtit ca sunteti alaturi de mine! Va puteti imagina ca nu este usor sa fii departe de casa chiar intr-un loc atat de exotic insa faptul ca am posibilitatea sa va povestesc putin din tot ce se intampla aici ma ajuta destul de mult:), nu imi mai este asa dor de casa! Micile bucurii ale vietii sunt pretioase pentru mine si faptul ca am putut sa impart aceste lucruri cu voi inseamna foarte mult:)!
Intr-o zi o persoana draguta:) a dat un like care a ajuns pe pagina unei prietene de a ei, Didina, pe care daca nu ati "vazut-o" inca in poze pe facebook o sa o vedeti in zilele urmatoare cand o sa apara gasca de poze si pe blog!
Didina si-a dorit foarte mult sa vina la Rio de Carnaval, cand a venit aici stia totul despre Brazilia si Carnaval! Visul ei cel mai mare era sa se bucure de Carnaval pana la "venerabila" varsta pe care a implinit-o anul acesta pe 17 februarie:). Visul ei a deveni realitate anul acesta, "in al doispelea ceas":) datorita unui mic like! A fost si un pic curajoasa sa-mi scrie, m-a intrebat cam cat ar costa si ce ar presupune o excursie si din vorba in vorba in cateva zile si-a luat bilet si pe 14 februarie a aterizat la Rio, sampania pentru ziua ei am baut-o impreuna aici pe 17 februarie:)!
Pe Didina nu o cunoasteam dar acum ne cunoastem:) dupa ce am petrecut un Carnaval impreuna si ma bucur foarte mult ca lucrurile s-au intamplat asa! Ma impresioneaza "mecanismul" prin care acest vis al ei a devenit realitate, imi este si mai clar ca atunci cand iti doresti foarte mult ceva si ai curajul sa faci lucruri poate putin iesite din comun pentru a-ti atinge scopul, lucrurile se intampla pur si simplu, pare aproape magic!
Am inceput acest blog, m-ati incurajat, am continuat, Adina:) (Didina iti multumeste si pe aceasta cale!) a citit, i-a placut si a dat mai departe iar acum am aici cu mine un om fericit ca si-a indeplinit un vis frumos! Cum ar spune un prieten, un "concurs de imprejurari favorabil", "foarte favorabil" chiar:)!
Aproape o invidiez pentru ca a avut un vis asa de frumos:) si pentru puterea cu care si l-a dorit si l-a transformat in realitate! Acum probabil trebuie sa se "orienteze" catre un alt vis (s-ar putea sa fie putin greu:) de gasit unul la fel de dragut! ) si la fel trebuie sa facem si noi in caz ca nu avem lista gata pregatita, se pare ca e nevoie totusi de o lista:), chiar mica, mica pentru ca lucrurile sa inceapa sa se intample!
Carnavalul este intr-adevar un eveniment magic, sunt impresionata de energia si bucuria care exista in acest loc in zilele carnavalului, singura grija pe care o are toata lumea este sa se simta bine, canta, danseaza si se bucura!
In plus mai este si parada scolilor de samba despre care am sa va povestesc in amanunt in curand, pe poze:), sunt foarte multe de spus, eram o maaaaare ignoranta:) cand am ajuns aici, nu imi imaginam cat e de serioasa treaba si cum iau brazilienii in serios chestiunea aceasta cu bucuria si magia prin care transmit acest sentiment la toata lumea prin muzica, costume, culori, atitudine, dans! Sunt niste profesionisti in a transmite bucuria!
Doua poze de incalzire:): prima cu costumele mele preferate, orchestra acestei scoli de Samba a avut niste costume incredibil de frumoasa dupa parerea mea, in frunte cu "madrinha de la bateria"! A doua este o imagine a Sambodromului! Dupa cum spun ei: "O Maior Show da Terra":)!
Madrinha de la Bateria of Imperatriz Leopoldinese Samba School:)! |
Over 70 000 spectators enjoying the show on the Sambodrome of Sapucai Avenue! |
:), asteptam sa postezi despre Carnaval, cu mare nerabdare chiar...Insa acum sunt cu adevarat fericita ca un fulg din aripioara ta de inger ai pus si tu la implinirea unui vis incredibil de frumos.
ReplyDeleteTe imbratisez cu toate inimile mele, multumesc doar pentru ca stiu ca esti!
Multumesc mult Ramona, cum stii tu sa zici mereu ceva din inima!
DeleteSigur! Intr-o alta viata m-am nascut la Rio! hi! hi!
ReplyDeleteBravoooo Cristina!!!
Sa stii mami ca aici e de tine, multa veselie si galagie, ar trebui sa-ti iei o trompetica mai mare pentru carnavalul din Rio:)!
DeleteBETON .... asteptam pozele.
ReplyDeleteoook ...ceva imi scapa aici. Dece ai blogul pe domeniul de blogspot.co.nz ?
ReplyDeleteCred ca mie sigur imi scapa:) deoarece habar nu am avut:), tu cum ti-ai dat seama, sau cum se vede? Poate e un semn:P!
DeleteCitesc cu drag toate posturile scrise de tine... am senzatia ca sunt in Brazilia si traiesc pe viu cuvintele tale... Cristina, ai ramas aceeasi persoana speciala pe care am cunoscut-o intr-o frumoasa vara la Universitatea din Perugia...
ReplyDeleteDaaaa:), Perugia, imi aduc aminte ce frumos a fost, inca imi este drag orasul acela si oraselul dragut de langa, Assisi:)! Multumesc pentru cuvintele frumoase si sper sa reusesc sa descriu si in continuare atmosfera braziliana:)!
Delete