Matematica si Tom Jobim

Amicul Jose a dat peste un cantec a lui Tom Jobim care este foarte matematic:) si foarte amuzant dupa parerea mea cum se potrivesc notiunile matematice cu cele "nematematice":). Cred ca se intelege chiar daca e in portugheza:).

http://www.youtube.com/watch?v=HG4WbT2cFN8

De asemeni am mai apucat sa mai scriu un articol in National Magazin despre Fractali, sper sa va placa:).

http://www.national-magazin.ro/trebuie-sa-stii/fractali-natura-arta-stiinta-641

De la Tom Jobim la favela Vidigal

Brazilian breakfast:).

Saptamana trecuta au fost mai multe premiere pentru mine. In primul rand am tinut o prezentare de matematica in limba portugheza pentru niste studenti de doctorat, colegi de ai mei la cursul unui prof foarte de treaba care are mereu grija de mine si ma incurajeaza in cele mai dragute moduri posibile:). A fost destul de greu insa am reusit:), cand nu reuseam sa vorbesc scriam si s-a inteles, mi s-a spus ca a fost foarte clar si interesant, yey:)! Acum ma pregatesc sa mai tin o prezentare similara la un seminar care se tine in fiecare vineri, Sextas Matematicas, prezentarile sunt pentru audienta generala, studenti si profesori. Sper ca pana atunci, peste 3 saptamani sa vorbesc si mai bine si sa fie si mai clar:)!

Unul dintre lucrurile curioase la limba portugheza mi se pare modul in care sunt numite zilele saptamanii; in toate limbile cunoscute de mine:), apar cam aceleasi tipuri de nume insa in portugheza e un pic mai simplu: de luni pana vineri avem: segunda, terca, quarta, quinta, sexta, in weekend avem sabato si domingo. Zilele "lucratoare" sunt de fapt niste numere:)) in care asa matematiciana cum sunt:) ma incurc mereu pentru ca nu inteleg de ce nu au inceput cu numarul unu (primeira) pentru luni si avem de fapt segunda (a doua).

Duminica am plecat de dimineata de acasa sa ma intalesc cu fetele romancele, Lacramioara si Cornelia la un mic dejun in Copacabana, a fost foarte dragut, era si ceva muzica pe fundal, un mic blocco gen Carnaval cu ocazia unui mars caritabil despre adoptii.

Good opportunity to play some music in Copacabana:).

Am stat ca de fetele la o barfa bine-venita-din pacate nu avem multe cunostinte comunse sa barfim pe bune:))-si o cafea braziliana:).

Little blocco with music and balons:).

Me fruit happy:)!

Pe dupa-amiaza fetele cu plecat cu bicicleta pe plaja:) si eu m-am intalnit cu Jose, amicul peruan, la un film documentar. 

Cornelia and Lacramioara on a "special" bike:)!

Am avut ceva emotii pentru ca documentarele pot fi si nereusite insa acesta a fost fantastic. Stiam ca este despre Tom Jobim (Antonio Carlos Jobim) unul dintre cei mai mare muzicieni brazilieni insa nu ma asteptam sa fie atat de frumos! Dupa cum spune si Frank Sinatra in unul dintre clipurile de mai jos, Tom Jobim este unul dintre inventatorii jazzului brazilian, bossa nova. Un alt participant la aceasta "inventie":)) este Vincius de Moraes cu care Tom Jobim a compus, printre altele, melodia Garota de Ipanema. In film apar bucati muzicale scrise de Tom Jobim si Vincius Moraes in interpretarea multor artisti celebri cum sunt Frank Sinatra, Ella Fitzgerald, etc.,  in engleza, italiana, franceza, germana, spaniola si bine-inteles portugheza. Aveti aici un clip cu Frank Sinatra si Tom Jobim, Garota de Ipanema incepe pe la minutul 4.30 insa si ce este inainte merita ascultat:)! 

Frank Sinatra si Tom Jobim


O alta melodie care mi-a placut mult si apare in film cantata de multe persoane si in limbi diferite este Aguas de Marco cu Tom Jobim si Elis Regina, o melodie incantatoare despre micile bucurii ale vietii, sa va uitati la fetele lor in timp ce canta, sunt pur si simplu dragalasi:), cred ca e noua mea melodie preferata:)! In film apar multe alte melodii, cele doua amintite sunt poate cele mai faimoase dar si restu sunt destul de cunoscute. Filmul se numeste "A musica segundo Tom Jobim" si daca il gasiti merita vazut, o ora jumatate cu cea mai buna muzica braziliana!

Cristo Redentor from Botafogo beach.

Pão de Açúcar from Botafogo beach.

Aqua de coco? Sure, why not:)?

Pe seara m-am intalint iar cu fetele prin Ipanema si dupa o aqua de coco ne-am mai intalnit cu un amic englez de la IMPA si un grec amic a lui Lacra si am plecat spre favela Vidigal unde stiam noi ca sus de tot pe munte este un fel de hostel unde mai sunt petreceri sau pur si simplu mergi la un suc si admiri privelistea. Aceasta favela este un pic mai "tourist friendly"si are o priveliste spectaculoasa catre plaja.

View of Vidigal Favela from Ipanema Beach.

View of the beach from Vidigal.

Pana am ajuns noi la locul cu sucul, Alto de Vidigal, a fost putina aventura:), nu e lucru usor de ajuns in varful unei favele. Am luat mai intai un van de oras:) care ne-a lasat la baza muntelui Vidigal si apoi pentru a ajunge sus aveam de ales intre inca un van de favela:) (nu stiam pe atunci de unde sa-l luam), un taxi sau motociclete. Erau multi "localnici" echipati profesionist cu un fel de uniforme si bine-inteles motocicletele care faceau ture in sus si jos prin favela pentru curiosi ca noi, localnicii au probabil toti motobcicleta. Cei curajosi au plecat cu motocicleta, ceilalti cu un taxi cam claie peste gramada ca sa incapem toti si de aici sa te tii! Inclinatia este de peste 30 de grade, strada ingusta cu loc numai pentru o masina si curbe cat incape plus ca nu prea stiam unde mergem, cei care fusesera nu isi mai aduceau aminte exact, e de inteles avand in vedere ca favela e ca un mic labirint in care pare destul de usor sa te pierzi. Intr-un final am ajuns la locul cu pricina si privelistea era spectaculoasa, cam ca in poza de mai sus insa noaptea:)). E un loc placut cu muzica buna, am baut caipirinha si am mancat cate o clatita cu ciocolata de favela:), am stat la povesti si am schimbat impresii despre experienta braziliana:).
 
La plecare habar nu avem cum sa coboram si astfel am interactionat cu ceva localnici care au fost foarte dragut si amabili, am ramas impresionata de cat de simpatici sunt de altfel toti cei intalniti in mica expeditie de aseara. Multe case rasunau de muzica si petreceri, toata lumea era pe afara, fie la cate unul dintre micile baruri care se gaseau peste tot, fie pe terasa casei, era o amosfera totala de veselie. Muzica ascultata in favele in general se numeste funk si poate sa fie cel putin interesanta, versurile nu sunt foarte decente:) si ritmul are de multe ori influente hip-hop; primul clip de mai jos e filmat intr-o locatie mai selecta, prin favele atmosfera e un pic diferita:).

 Type of funk, also called sertanejo universitario:)!

"Real" type funk:).

Mix of the two of the above:).

Am vazut si un loc unde era o petrecere foarte mare, toata lumea dansa de mama focului, nici nu ziceai ca e duminica seara si ne trezim de dimineata sa mergem la servici:). Lacramioara imi spunese ca prin favele cele mai bune petreceri (baile funk) sunt duminica si eu nu intelegeam de ce, ma gandeam ca lumea lucreaza luni, se pare ca in favela lucrurile merg altfel, plus ca multi dintre ei nu lucreaza:) nici luni nici marti:). Mi-a placut mult atmosfera si faptul ca toti au fost super prietenosi si de ajutor, nu am simtit niciodata ca am fi intr-un loc periculos, toti erau prea concetrati sa fie danseze si sa se simta bine. Am aflat pana la urma ca putem cobora tot cu un van sau cu motocicleta pentru cei curajosi:). Vanul a fost foarte haios, aveam impresia ca sunt intr-un film:), si mi s-a parut incredibil cum conducea tipul, ce-i drept era un van mic dar pentru cat de intortochiate si inclinate sunt strazile imi dau seama ca trebuie sa fii cel putin expert, are cu siguranta toata admiratia mea:).

On our way to Vidigal.

A bit of favela architecture:).

Some favela art:).

Favela visitors:) or gringos:).

Type of van that goes up and down Vidigal:), without the flowers of course:).

Cornelia a facut multe poze si sa pare ca se pricepe sa le asambleze si sub forma de filmulete, daca vreti sa vedeti cum a fost aveti aici:  Gringos in Vidigal:). Am ramas impresionata de atmosfera din favela, oamenii de acolo nu au nici case mari, nici masini luxoase, insa sunt veseli si prietenosi si pare ca stiu sa se simta bine chiar daca nu au multe lucruri sau reusite profesionale.

Si uite asa am vazut si invatat intr-o zi cat altii in zece:), intr-un fel ma bucur ca am fost putin ignoranta inainte de a veni in Brazilia, acum de cate ori descopar ceva ma bucur foarte mult si cred ca imi prinde bine sa vad viata si sub alte aspecte, sa nu mai zic de interactiunea cu muzica braziliana care plecand de la Tom Jobin si pana la muzica funk din favele este extrem de bogata si surprinzatoare:).

Avioanele si fotbalul

S-a terminat si nivelul doi de la cursul de portugheza, am trecut examenul fara probleme:))), pot sa continui cu nivelul 3, yey, abia astept sa invat lucruri noi! Saptamana asta chiar am inceput sa vorbesc serios portugheza, vineri am reusit sa am o conversatie de vre-o 2 ore cu Jose, un peruan foarte de treaba de la facultate:). Partea buna era ca atunci cand nu nimeream cate un cuvant, si eu si el mai apelam la franceza, spaniola sau engleza:)). Se zice ca vorbitorii de spaniola nu invata niciodata portugheza bine pentru ca seamana prea mult si oricum brazilienii inteleg chiar daca nu toate cuvintele sunt strict in portugeza, zicea Jose ca ii prinde bine si lui conversatia sa invete si mai bine portugheza:). 

Unul dintre ultimele lucruri invatate la cursul de portugheza a fost ca, dupa parerea brazilienilor, inventatorul avionului a fost Santos Dumont, brazilian bine-inteles:). El nu stie ca romanii sunt convinsi ca Aurel Vlaicu este de fapt inventatorul "original":)), ca sa nu mai zic de americani care ii au pe fratii Wright creditati cu inventia avionului. Cine stie in cate tari mai exista inventatori ai avionului:)). Oricum Santos Dumont pare ca a fost un brazilian care "ne" face cinste:) si este clar unul dintre primii oameni care au construit si au zburat cu avioane:), habar nu aveam!

Santos Dumont, brazilian version of the "inventor of the plane".

In rest nu s-au mai intamplat evenimente majore doar ca devin din ce in ce mai constienta ca aici timpul are o alta curgere, o alta dimensiune. E foarte greu de explicat asa cum e greu de explicat de ce in Rio nu exista stres. Poate de fapt exista o legatura, lipsa stresului face timpul mai putin "prezent" sau faptul ca timpul nu mai e asa o "problema" inseamna ca exista mai putin stres:). Inca nu stiu exact, dar voi continua sa cercetez si sa observ aceste fenomene putin paranormale:)).

M-am intalnit cu o romanca venita cu o delegatie la un targ de IT in Porto Alegre, in sudul Braziliei. La Rio au avut cateva intalniri de afaceri si in rest au descoperit minunatul oras care i-a impresionat din toate punctele de vedere:)). Am primit documentele stampilate, legalizate, ras-stampilate si ras-legalizate:)) necesare pentru a-mi echivala studiile. Brazilia are ceva birocratie dar nici cu Romania nu mi-e rusine. In Irlanda, am trimis certificatul de doctorat la Ambasada Braziliei, au pus o stampila si l-au trimis rapid inapoi. In Romania pana sa treaca de Ambasada Braziliei au trecut documentele pe la vre-o 7 institutii din 4 orase diferite, nu imi imaginam ca poate sa fie atat de complicat. S-au rezolvat toate pana la urma si  imi dau seama ca am avut noroc cu multi oameni draguti care au ajutat, altfel lucrurile  s-ar fi complicat mult mai mult. Acum ca le am pe toate pot incepe si aici procesul de legalizare al carui amploare intrece orice imaginatie. In Rio inveti sa te obisnuiesti cu totul felul de situatii, nivelul de absurd este pur si simplu ridicol si depaseste orice asteptari:)).

Se simte ca se apropie iarna:), a plouat cam toata saptamana si a fost destul de urat astfel incat azi cand a fost soare toata ziua cred ca nu a stat nimeni in casa:). Am iesit si noi  la o cafeluta in Ipanema:)), la o barfa ca fetele. Lacramioara are chiar un admirator la cafeneaua respectiva, fiind o clienta mai fidela si am primit din partea casei cate o cafea:) cu inimioara, va las pe voi sa ghiciti a cui era cafea cu inimioara cu sageata:)).

Sunday morning coffee with Lacramioara and Cornelia:).

Mai fusese putin soare si miercuri ocazie cu care am dat o fuga mica in Copacabana, plaja era foarte frumoasa, liniste, putina lume, soare caldut de primavara:) si un ocean la fel de albastru ca intotdeauna:).

Copacabana beach on a sunny winter afternoon:).

Less people, more quiet.

Ocean still blue:).

Dupa cafeluta am ajuns pe dupa-amiaza acasa si am fugit repejor la piscina, nu fusesem toata saptamana din cauza vremii nefavorabile, au si piscinele in aer liber un dezavantaj:)). Langa piscina e un teren de fotbal unde sunt mereu baieti care joaca fotbal, sunt foarte seriosi, au echipament si tot tacamul. Azi erau doua echipe de fotbal insa jucatorii erau mai tinerei:), aveau maxim 7-8 ani:)). Arbitrii erau oameni in toata firea si pe langa ei princhindeii pareau foarte mici si erau super dragalasi cum alergau ei cu tricourile pana la genunchi si foarte patrunsi de joc si de ce trebuiau sa faca. Am ramas impresionata de modul in care jucau, se vedea ca brazilienii iau fotbalul in serios de mici. Nu erau toti buluc pe minge cum ti-ai fi imaginat,  fiecare isi stia locul si rolul in echipa si se comportau ca atare, foarte disciplinati si profesionisti, super simpatici. Taticii erau pe margine, ii filmau si ii incurajau extrem de zgomotos bine-inteles:)). A fost un moment foarte dragut, nu credeam ca doua echipe de fotbal de prichindei pot sa joace atat de bine, chiar a fost un meci deosebit de antrenant:)).

My peaceful street on a sunny Sunday afternoon:).

Si uite asa a trecut inca o saptamana, aproape ca habar nu am cum si cu ce:)). Am planuri mari saptamana viitoare sa fac mai mult, avem pauza o saptamana cu portugheza si sper sa recuperez multe lucruri pe care trebuie sa le fac. Dupa cum am mai spus timpul are alta dimensiune la Rio si e destul de greu sa ignori acest lucru si sa incerci sa faci mai multe:)). Eu continui sa ma ambitionez si sa vreau sa fiu deasupra timpului carioca insa am o vaga impresie ca nu am sa reusesc si de fapt nici macar nu e  asa o mare problema:)). Aici nu functioneaza zicala: "nu lasa pe maine ce poti face azi" ci "fa azi doar ce este foarte urgent si a fost amanat de prea multe ori, restul lasa-le pe maine sau pentru cine stie cand, oricum nu conteaza sau se rezolva intr-un fel sau altul pana la urma":)). Soare si veselie sa fie ca in rest ne descurcam noi cumva:)) cu toate.

Toamna tarzie la Rio:)

A mai trecut o saptamana la Rio, plina ochi cu de toate, ma intrebam de dimineata de ce ma simt asa obosita insa mi-am adus aminte ca saptamana a fost mai lunga de data asta:), s-a terminat sezonul vacantelor:)). Trei zile au fost ocupate cu portugheza, am recuperat un curs plus cele doua normale si gata cursul de portugheza. Cele 60 de ore au trecut ca vantul, saptamana viitoare avem examen, trebuie sa studiez:)), daca vreau sa merg la urmatorul nivel trebuie sa trec, am emotii:))). M-am hotarat sa continui, progresul este evident si vreau sa-l metin, stiu ca daca nu merg la curs nu as fi "serioasa" sa mai invat singura in sensul de a descoperi chestii noi, deja vorbesc putin si capat curaj si incredere sa vorbesc mai mult, vocabularul include multe cuvinte, dar vreau si mai mult:)).

Profa a fost simpatica si a avut grija ca ultimul curs sa fie mai altfel, ne-a pus sa facem "amigo curto", chestia aceea in care tragi un biletel cu numele unei persoane si ii cumperi un cadou. Nu a fost numai atat, inainte de a da cadoul cumparat trebuia sa descrii persoana si ceilalti trebuiau sa ghiceasca numele. A fost dragut pentru ca a inceput profa care imi cumparase mie cadoul, o cana foarte frumoasa plina cu ciocolati:)). Descrierea ei a inceput cu faptul ca in ziua in care am fost la secretariat sa ma inscriu la cursul de portugheza toata lumea m-a remarcat (habar nu am de ce!), li s-a parut ca sunt foarte dragalasa si au existat numeroase discuti despre mine:)). Se pare ca ma stiu toti profii de la centrul de invatarea limbii portguheze si toata lumea o invidia pe Dalila ca era profa mea:)), va dati seama ca am facut o mica senzatie si imi e greu sa-mi dau seama cum am reusit da poate o sa reusesc si cu alte ocazii:)). A fost greu sa ma recunosc in descrierea asta si cand mi-a spus ca eram eu nu mi-a venit sa cred, yey, sunt celebra:))! Profa adusese jocuri, noi adusesem mancare si diverse chestii de baut:), a fost foarte dragut, o mica sueta in portugheza:))!

Ca tot a venit vorba de portugheza, am mai adunat cateva care sunt exact ca in limba romana: carne, porcaria, tigan, folosite in aceleasi situatii ca si in romana:))). De departe cel mai comic este "ciuma" care inseamna "gelozie"! Cand spui "esta com ciuma" inseamna "esti gelos/geloasa", mi se pare foarte amuzant, intra pe locul 1 in top cuvinte haioase alaturi de "turma":)).

Am aflat si vacantele in iunie:)), in afara de una care se intampla in fiecare an o sa mai avem vreo 3-4 zile datorita Rio +20, o intalnire de la United Nations despre probleme de mediu. S-au intalnit ei acum 20 de ani si si-au propus diverse, acum se aduna sa vada bilantul:)) si care ce a facut sau nu a facut:)). Cu aceasta ocazie o sa avem cam o saptamana de vacanta, cred ca vor sa mai elibereze orasul sa se plimbe delegatii in voie:), cariocas sunt trimisi in vacanta sa nu "sufoce" orasul:)) cum fac ei de obicei:)), toti cei 12 milioane. Vorbeam cu o colega de la cursul de portugheza care a locuit un an in Beijing si zicea ca acolo nu se vede niciodata ca cerul e albastru, poluarea e incredibila. Am intrebat-o cum au facut la jocurile olimpice din 2008 si a spus ca au avut grija chinezi sa opreasca mult din industrie cu 6 luni inainte ca sa fie aer respirabil pentru atleti:)). Au facut si o mare curatenie iar dupa jocuri totul a revenit la normal, cerul gri si aerul greu de respirat, spunea colega ca daca vroiai sa mergi un pic mai repede ti se oprea respiratia:), nu exista suficient oxigen. La fel si brazilienii nostri, la o scara mai mica, trimit lumea in vacanta ca sa nu mai fie asa aglomerat orasul, eventual si mai putina poluare:)), sa vada delegatii progresul facut in ultimii 20 de ani:)).

Joi am fost la petrecerea lunara de la InterNations si a fost foarte dragut! A venit cu noi si Cornelia, noua romanca pe taramuri braziliene, e foarte simpatica si sociabila si are un talent inascut, chiar un mic geniu:))) as putea spune, de a se imprietenii cu oamenii. Eu credeam ca sunt destul de sociabila dar nu prea sunt in comparatie cu ea, sunt la categoria  juniori:)). Am cunoscut o gramada de oameni=Cornelia a cunoscut o gramada de oameni:)). Eu si Lacramioara ne tineam dupa ea ca niste copii mici si greu tineam pasul:)). Chiar vorbeam cu Lacramioara ca nu am mai cunoscut niciodata asa multi ne-matematicieni, de obicei oamenii cu care avem contact sunt exclusiv matematicieni. Cea mai ciudata conversatie a fost cu o tipa din Singapore, vorbareata si simpatica cred:)), care din prima a tinut sa ne spuna o poveste despre ambasadorul roman din Singapore care beat fiind a calcat 4 oameni si apoi a fugit in tara, nu poate fi extradat si uite impresia ei despre romani, una negativa, a tinut sa sublinieze chiar:))! Noi stateam acolo si ne ceream scuze:)) ca suntem romance, ni s-a parut ca e totusi un mod destul de neobisnuit de a incepe o conversatie:)), dar am vazut-o si pe asta. Am mai vorbit cu persoane din Columbia, Spania, Venezuela, Scotia, Grecia etc, care mai de care cu joburi neobisnuite si povesti interesante si toti indragostiti de Rio:)).

Lacramioara, me, Cornelia, Stefanella:).

Pe la scoala toate bune, multe de facut si putin timp insa sper si eu ca incetul cu incetul se fabrica otetul si am sa apuc sa le fac pe toate:)), ma bazez pe faptul ca la Rio timpul curge altfel, dupa cum am observaj deja:)). Am mai descoperit cativa postdoctoranzi, unul din Iran, Ali, si un italian, Isaia, foarte simpatici si hotarati si ei sa ramana la Rio. Se pare ca sunt multi iranieni prin Brazilia, marea majoritate ingineri, au inceput sa cam fuga de situatia cel putin ciudata din tara lor si se reorienteaza spre tari cu clima prietenoasa:)). Ali incearca sa obtina viza permanenta pentru ca are probleme cu circulatia prin diferite tari si vroia sa stie ce tre sa faca, am gasit prin institut o persoana care parea sa stie: ori ai un job permanent, ori te casatoresti cu un brazilian ori faci un bebe, nu neaparat cu un brazilian si primesti cetatenie din cauza ca bebeul e automat brazilian:)). Am mai aflat o chestie neobisnuita, daca esti casatorit si Doamne fereste sotul/sotia moare, cealalta persoana primeste toata viata salariul pe care sotul/sotia il avea inainte de dispara.

Diseara mergem in oras, in Lapa:)), e ziua unei profe de la scoala si sarbatorim cu o iesire la dans ca nu am mai fost demult sa dansam samba:), e incredibil cat de repede trece timpul, mai am un pic si fac 4 luni de cand sunt aici:)!

Maine e ziua mamei, tot la cursul de portugheza am aflat ca ziua asta se sarbatoreste in multe tari din lume, se pare ca numai la noi s-a "comasat" cu ziua femeii pe 8 martie, aici sunt zile separate, mamele primesc de doua ori mai multe cadouri:)!

Rio, japonezii si paranormalul:)

One can never have enough fruits in Brazil:).

Saptamana asta am invatat la cursul de portugheza despre japonezii care in 1908 s-au hotarat ei, asa organizati si seriosi cum sunt, sa vina in Brazilia:). Nu am aflat motivul precis insa am sa investighez:)). Mi se pare ciudat putin cum s-au hotarat sa vina, 250 000 de japonezi gata sa devina brazilieni:), bronzati si veseli. Pe vremea accea Brazilia nu era in boom economic ca acum, distanta e mare si nu prea exista asemananari intre culturi, pare un pic neobisnuita preferinta lor. Acum sunt in jur de 1 milion jumatate de japonezi. Marea majoritate au venit in zona Sao Paulo, statul de langa Rio, cu capitala Sao Paulo, cel mai mare si mai dezvolat oras din Brazilia. Cu nemtii am inteles ca au venit dupa al doilea razboi mondial, desi si pentru nemti destinatia Brazilia nu pare cea mai evidenta. Ei au venit in Brazilia si apoi nemtii au "importat" turci sa-i ajute sa-si construiasca tara dupa razboi. Ciudat, nu? Se pare ca nemtii sunt multi, in sud e un stat unde din cate am auzit toti oamenii sunt blonzi cu ochi albastri si totul merge ceas, ca in Germania:).

In legatura cu paranormalul, e clar ca ceva paranormal se intampla aici:), e incredibil cum vremea urata se "manifesta" fix in weekenduri si vacante. Weekendul trecut, cu cele 4 zile de vacanta, a plouat puternic si a a venit frigul cel mare de 18 grade:). Sambata si duminica a mai fost cum a fost ca am apucat sa mai ies din casa dar luni si marti am stat toti in casa si nu am fost nicaieri, ploua torential. A fost frumos, am petrecut mai mult timp cu Taciana si cu Gabriel, Taciana a avut grija sa ne si hraneasca si am stat foarte mult la povesti, "ca la gura sobei":), doar era iarna afara:))! Asta a fost vestea buna, am inteles ca mai frig si mai urat de atat nu o sa fie nici la iarna, eram putin ingrijorata:).

Un alt lucru interesant a fost sa descopar mai multe despre religia si credintele brazilienilor. Stateam de vorba cu Gabriel, un student foarte inteligent si citit si care imi e foarte drag si Juao, unul dintre baietii Tacianei, un adolescent rebel, foarte amuzant, nonconformist si plin de viata. In mijlocul unei discutii un pic mai ezoterice am aflat ca lor li se pare un lucru firesc ca oamenii morti sunt totusi printre noi, vin sa ne ajute si sa ne poarte de grija. M-a surprins ca doi baieti de varstele lor, din doua medii diferite sa aiba asemenea credinte puternice si li se parea o chestie foarte normala, de parca vorbeam despre faptul ca cerul e albastru. Eu aveam o spranceana ridicata, adica voi continua sa investighez si asta:)). Am observat deja ca oamenii sunt destul de religiosi dar dupa parerea mea intr-un sens mai ezoteric, mai departe de crestinismul traditional, cu un pic de misticism si destul de departe de clasica Biblie. Am mai avut o discutie cu Gabriel si am aflat mai multe detalii, religia predominanta este catolicismul urmata apoi de un fel de religie protestanta, biserica universala. Mai este o grupare destul de mare, spiritismul, cei care nu cred neaparat in Dumnezeu dar in existenta spiritelor care traiesc printre noi, sa ne ajute sau nu si care se mai incarneaza din cand in cand cu diverse scopuri "personale" sau nu:). O mare parte sunt oameni care provin din Africa si care au o religie bazata pe zei, pe sacrificii etc. Mai exista si o combinatie intre credinta africana si cea crestina si astfel mai avem un grup. Bine-inteles ca sunt mult mai multe grupari religioase, insa observ o preocupare intensa nu neaparat pentru religie ci mai mult de "a crede in ceva", credinta care se manifesta in forme foarte variate si neobisnuite, mie se pare un aspect interesant al brazilienilor.

Un pic pe alta tema, o prietena pe facebook:) imi spunea ca i se pare ca in ciuda tuturor problemelor birocratice si nu numai, Brazilia pare o tara buna de locuit:). Si eu ma gandeam la asta zilele astea, acum ca a venit toamna si avem temperaturi optime, viata este altfel:) si pot gandi si eu la "mai rece":)). Vremea buna este marele avantaj si se pare ca este un aspect foarte important. Nu conteaza cat de mult te enervezi si te stresezi cu tot felul de reguli si situatii care sfideaza orice logica, la serviciu si nu numai, reusesti totusi sa te eliberezi foarte repede de acest stres si nu il acumulezi. Rio este un oras foarte mare, este o nebunie greu de descris insa oamenii in general nu sunt stresati, nu sunt frustrati. Se pare ca Rio e un oras putin aparte, in comparatie cu spre exemplu Sao Paulo. Acolo ploua mult, orasul e foarte dezvoltat si industrializat, toti oamenii sunt corporatisti, nu au plaja:) si se iau mereu de cariocas ca sunt lenesi si stau toata ziua la plaja. In Sao Paulo sunt multi bani dar nu exista atmosfera din Rio, un oras care se bazeaza pe turism si nu pe industrie si se dezvolta in virtutea intertiei determinata de cresterea economica din toata Brazilia. Au dreptate cei din Sao Paulo, la "carioci" nu prea le place sa munceasca, chiar si la servici stau mereu la cafele si nu raspund niciodata la telefoane plus ca nu stie nimeni nimic:)!

Soarele nu ii ajuta prea mult pe brazilieni, in sensul ca sunt si ei oameni foarte normali, au si ei "problemele" lor:), ca sa nu zic defectele lor (nu intru in detalii, pana la urma oamenii sunt oameni peste tot); in general sunt cam neseriosi, de exemplu e foarte normal sa stabilesti ca te intalnesti cu cineva si sa nu apari fara sa anunti. In cel mai bun caz anunti ca nu vii la juma de ora dupa ora de intalnire:). Mie nu prea mi s-a intamplat, adica eventual am avut intarzieri dar am auzit destule povesti de la oameni mai vechi in Rio. Mai e o impresie care deocamdata pare mit, si anume ca brazilienii sunt foarte prietenosi. Adica ei sunt, vorbareti cel putin, in sensul ca mi se intampla foarte des ca lumea sa vorbeasca cu mine pe strada, in autobuz, pe diferite teme:)) dar e mai greu sa-ti faci prieteni brazilieni. E firesc intr-un fel, ei sunt aici de ani de zile, au familiile lor, prietenii lor, nu prea au de ce sa faca un efort sa te bage pe tine in seama ca strain. Sunt draguti si simpatici dar nu te omoara cu dorinta de imprietenire:), este destul de clar. Daca esti strain stai mai mult cu straini pentru ca ei chiar fac eforturi sa-si faca prieteni, toti sunt singuri si au nevoie de companie. Asta e un lucru bun in Rio ca sunt multi straini:).

In concluzie vremea este foarte importanta pentru a simti ca traiesti bine, nu ai haine groase si asta e o mare chestie, nu iti e frig, fructele sunt fantastice, poti sa mergi mereu la un suc intr-un loc ca Big Nectar, sunt la tot pasul, sau sa faci ceva in aer liber. De exemplu uneori imi iau o revista si merg la Big Nectar, iau un suc si un salgado, citesc revista si deja am o altfel de stare de spirit dupa o zi eventual mai neplacuta. Sau vineri, chiar avusesem o zi mai ciudatica, desi eram super obosita, m-am dus putin prin Copacabana, dupa o mica plimbare pe orla (promenada de langa plaja) altfel se vedea situatia si mi-au venit in cap si ideile salvatoare:)) necesare. Combinatia de mare cu munte cu plaja si soare iti da mereu senzatia de vacanta si poate din aceasta cauza e mai usor sa te relaxezi, probleme sunt aceleasi ca peste tot insa orasul te ajuta sa scapi de ele, orasul are o ENERGIE aparte pe care nu poti sa o ignori.

Marea majoritate a baietilor merg sambata la un meci de fotbal si fac mult sport in general, cred ca si asta ajuta la a fi vesel si optimist, fetele au si ele diverse activitati sportice. Eu sunt foarte fericita pe tema asta, piscina in aer liber la care am inceput sa merg e fantastica. Clubul e teresat, are doua piscine, mai multe restaurante, doua terenuri, unul acoperit si unul in aer liber si e un loc grozav, plin de verdeata. Piscina mea e la ultimul nivel, se vad acoperisurile blocurilor si e inconjurata de copaci si verdeata.  Mereu mi-am dorit o piscina in aer liber si a trebuit sa vin in Brazilia sa o gasesc:). Fusesem odata in Germania la o piscina in aer liber langa un lac, imi placuse la nebunie acolo si am ramas cu idea asta de atunci, piscina de aici e de o mie de ori mai frumoasa si simplu fapt de a fi acolo iti da o stare de bine fantastica. Imi lipseste mie primavara din Romania dar imi mai alin dorul cu piscina asta super draguta:). Pana la urma idea e ca aici poti sa faci mereu ceva in aer liber si asta ajuta enorm la starea psihica. Acum ca nu mai e cald e o placere chiar numai sa te plimbi seara printre blocuri, e nevoie de foarte putin pentru a face ceva care sa te ajute sa te simti bine:) in caz ca nu te simti bine deja:).

Nu prea am mai facut poze dar am doua melodii foarte vesele si braziliene:)), probabil ca le stiti deja insa nu strica niciodata sa le asculti, eu ma inveselesc instant de cate ori le aud:), versurile sunt pline de metafore gen "Dragostea din tei", dar pana la urma asta e tot farmecul:)!

Tche tche tche ce re re ce Gustavo Lima e voce:))!

si

Inca un pusti simpatic:)! Nossa, Nossa:))!