A venit toamna

Acesta a fost evenimentul saptamanii:  a venit toamna:). Adica intr-o zi a inceput sa ploua tare, a plouat toata ziua si toata noaptea, pe seara erau 20 de grade; a doua zi au fost 25 de grade adica frig:), ceea ce inseamna ca brazilienii si-au scos jachetele, hanoracele si ce mai au ei gros prin casa, la 25 de grade nu poti sa umbli in tricou cum eram eu de exemplu:); mie tot imi era putin cald insa nu ma plang, a fost printre putinele zile in care am simtit ca am mintea limpede si ma pot concentra 100% pe ceva, respectiv pe cele 4 ore de portguheza din ziua respectiva. Lectia a mers fluierand, cand am ajuns la participiu si gerunziu eram chiar putin plictisita:). Profa se chinuia sa le explice celorlalti si nu puteau sa priceapa ce e cu aceste doua chestii gramaticale dubioase:)). Persoana cea mai incurcata era o americanca care nu a reusit sa priceapa decat dupa ce i-am povestit eu in pauza in limba engleza care sunt echivalentele participiului si gerunziului in engleza:).

Mai vreau sa povestesc despre autobuzele din Rio pentru ca fac parte din farmecul orasului, e ceva de neimaginat, trebuie sa fii aici sa intelegi. In primul rand faptul ca sunt cel putin un milion:), dar asta nu inseamna decat de bine, ajungi oriunde relativ usor, vin la cateva minute (in cele mai multe situatii) si foarte rar stai in picioare; e neplacut  sa nu ai loc in caz ca esti blocat in trafic alaturi de celelalte milioane de brazilieni blocati in trafic, daca nu e trafic ajungi repede:). Dar si atunci cand stai in picioare e o experienta unica deoarece trebuie sa ai muschi buni la ambele maini si picioare pentru a face fata vitezei cu care se deplaseaza si miscarilor propriului corp in timpul acestei deplasari (evident cand nu e trafic).

Al doilea autobuz spre Universitate e destul de plin dimineata si nu prind loc jos mereu. Dupa ce urc aproape din mers, autobuzul prinde viteza rapid, abia ai stabilitate daca te tii de bare dar sa mai si trebuiasca sa tii rucsacul cu o mana si sa cauti bani cu alta mana, sa de deplasezi spre persoana caruia ii dai banii, sa dai banii, sa iei restul, sa treci prin usa "rotativa" si toate astea in timp ce te deplasezi cu 200 km pe ora:)) plus ceva denivelari pe strada! Partea buna este ca apuci sa platesti cat autobuzul merge in linie dreapta, cand ajunge la curbe esti deja pozitionat strategic cu mainile in doua directii diferite pentru a avea stabilitate si picioarele infipte hotarat in pamant. Chestia draguta este ca mereu o persoana care sta jos se ofera sa-ti tina geanta sau rucsacul, ceea ce inseamna un mare ajutor,  miscarile tale in incercarea de a nu cadea mai ales la curbe au mai mult succes daca nu mai tii ceva pe umar sau in spate:)).

In ziua cand a venit toamna:) am prins loc jos si am facut prostia sa ma asez langa geam. Geamul era deschis, era si un pic frig afara (25 de grade!),  cand am ajuns pe linha vermelha (linia rosie), un fel de autostrada, autobuzul mergea atat de repede incat de la vantul care ma batea direct in fata si imi ridica parul in toate directiile  am simtit ca imi amorteste fata:)! Nu imi mai simteam obrajii si aveam barbia intepenita!  Am invatat ca nu e bine sa stai la geam in acel autobuz, ziua aceea a fost ceva de speriat, am ajuns cu parul atat de ciufulit la scoala ca nu ma mai recunoasteam, a fost greu sa-l domolesc pentru a arata cat de cat prezentabil:).

La un moment dat mergeam cu metroul la scoala si apoi luam un autobuz dar mi-am dat seama ca ocoleam si de fapt, sa fiu sincera, incepuse sa ma enerveze autobuzul ca mergea prea incet:). Firma care opereaza autobuzele pe ruta respectiva cred ca are o politica de viteza diferita de restul autobuzelor:))). De fapt viteza era 70-80 km la ora tot pe o autostrada insa mie mi se parea super incet si m-am hotarat sa ma intorc la autobuzele normale care merg cu peste 120 km la ora, senzatia e unica! Sa nu mai povestesc cum trec cu viteza maxima pe rosu, mai ales pe seara dar si in timpul zilei e la fel! Plus ca de foarte multe ori autobuzele opresc si intre statii sa mai ia lenesi care nu au chef sa mearga pana la statie, statiile sunt relative:)!

Opritul aututobuzului e alta arta, de cele mai multe ori sunt 9-10 autobuze in statie, pe 2-3 randuri, fiecare in legea lui si daca zaresti totusi autobuzul tau apropiandu-se si daca simti ca nu vrea sa opreasca trebuie sa te strecori printre celelalte autobuze si sa faci semn sa opreasca, normal ca daca nu avea intentia sa opreasca acolo trebuie sa alergi dupa el pentru ca desi pune frana brusca, venind cu peste 100 km la ora merge destul pana reuseste sa opreasca, deschide usa, sari din mers in autobuz si de acolo incepe experienta descrisa mai sus. Si la coborare cam tot din mers cobori, anunti statia, deschide usile din mers:), in apropiere de statie incetineste si daca ai noroc pare ca opreste o secunda cat sa pui piciorul jos iar apoi o ia la goana din nou:)!

La inceput mi se parea din alt film calatoria cu autobuzul insa acum imi place, dupa cum am spus, senzatia e unica si e destul de amuzant, nu prea mai poti sa spui ca e plictisitor mersul cu autobuzul:)!

O intamplare auzita de la Lacramioara este despre cum functioneaza "jeitinho", dramoleta braziliana:) despre care am mai povestit, adusul problemei la nivelul emotional:). Un prieten, luase un autobuz seara tarziu pe o ruta mai putin circulata si era singur in autobuz. Intr-o statie se urca un tip aparent normal si se aseaza fix langa el. A devenit clar ca urma sa-l jefuiasca, desi e mult spus jaf. Omul nostru a fost calm si a facut apel la "jeitinho", l-a luat la sentiment pe hot adica, l-a intrebat daca are de gand sa-i ceara banii, hotul i-a spus ca da, si omul nostru a inceput sa-i spuna ca are nevoie de bani, ca e sarac, ca e student si asta i-ar mai lipsi sa fie jefuit in autobuz, e necajit ca l-a lasat prietena etc:);  "hotul" a parut impresionat, l-a intrebat la ce e student, s-a dovedit ca si "hotul" era sau fusese student:)) la aceiasi facultate si uite asa din vorba in vorba s-a nascut o mare prietenie:)! Se pare ca brazilienii nu se supara cand sunt "curatati" de bani pe strada, oricum nu umbla nimeni cu bani prea multi, tocmai din acest motiv si cand se intampla ei considera ca platesc un tribut social. De obicei oamenii cu asemenea 'indeletniciri" sunt din favele si omul de rand se simte un pic responsabil pentru aceste diferente sociale si din acest motiv considera aceste incidente un tribut social pe care trebuie sa-l plateasca pentru a ajuta in felul lor locuitorii favelelor.

O alta chestie interesanta este ca mereu in autobuze urca mici vanzatori ambulanti, vand bomboane, ciocolati, guma de mestecat, prajiturele, etc, totul costa 1 real (cam 2 lei) si mai toata lumea cumpara, se pare ca tot din cauza acestei solidaritati pe care o au fata de oamenii care desi nu au job nu stau sa cerseasca pe strazi ci prefera sa vanda diverse nimicuri pentru a castiga niste banuti. In consecinta nu prea exista cersetori, eu nu imi aduc aminte sa fi vazut.

Saptamana viitoare este Pastele catolicilor, avem liber vineri si se pare ca de joi voi pleca cu Lacramioara si Daniel si cativa amici in Ilha Grande, un paradis tropical unde nu exista masini sau cladiri inalte, e o insula cu plaje frumoase, caipirinha:), casute pe plaja, apa limpede, palmieri si liniste:) unde se ajunge numai cu barca! O insula cum mi-am dorit mereu sa vizitez! Abia astept sa ajung acolo sa inot putin, in Rio de un pic frustrant ca stai pe plaja cu oceanul langa tine insa de multe ori nici nu prea poti sa intri in apa, valurile sunt mari. Voi reveni deci peste o saptamana si cu poze multe din Ilha Grande, din ce am auzit si din ce poze am vazut pare un loc senzational!

Ilha Grande:).

Looks like swimming is possible here:).

In rest o saptamana ocupata cu de toate! Am fost la IMPA (Instituto de Matematica Pura e Aplicada), locul unde sunt mintile matematice cele mai luminate din America de Sud:)) si unde se gaseste o biblioteca cum putine sunt in lume! Am fost la doua talkuri ale unui prof de la Brown University, medaliat Fields (echivalentul premiului Nobel in matematica). Au fost foarte interesante prezentarile, se pare ca mai nou geometria diferentiala se foloseste si pentru a diagnostica boli cum sunt Alzheimer sau schizofrenia:)! Luni a fost si un fel de cocktail dupa talk, am mai vorbit cu lumea si am mancat o multime de bunatati:), se pare ca cei de la IMPA au bani:) nu numai pentru cercetare si invitati celebri ci si pentru delicatese:)! Abia astept vizita urmatorului medialiat Fields:))!