Curiozitati braziliene

Ma tot gandeam in ultimul timp ce sa mai scriu despre Brazilia, desi mereu remarc tot felul de chestii interesante sau ciudate imi venea greu sa le tin minte si sa le povestesc. Azi am dat peste blogul unui francez care a scris despre cateva curiozitati braziliene. Desi tipu e francez si traieste in Belo Horizonte, adica in munti, si eu sunt romanca si locuiesc in Rio, adica la mare, se pare ca avem cam aceiasi perceptie despre brazilieni. Am sa traduc ce a scris el si am sa adaug si comentariile mele adunate de-a lungul timpului. Sper sa va placa, cuprind destul de bine spiritul brazilian :). Mai sus un tucan desenat de mine. Tre sa mai exersez :).


1. Aici in Brazilia totul se organizeaza in cozi: coada pentru a plati, coada pentru a intreba, coada pentru a intra, coada pentru a iesi, coada pentru a astepta urmatoarea coada; foarte adevarat si este incredibil cat de organizati sunt, nu se impinge nimeni, nu se baga in fata, nu exista sa tii locul la cineva, foarte civilizat si fara incidente, chiar mai mult, prieteniile se leaga in cateva secunde si dupa 10 minute de coada ai impresia ca esti cu grupul de prieteni la o petrecere :).

2. In Brazilia, anul incepe "dupa Carnaval", adica cel devreme dupa jumatatea lui februarie :)).

3. In Brazilia barbatii nu stiu sa faca treburi casnice: nu stiu sa faca curat, sa foloseasca masina de spalat, nu stiu sa gateasca nici macar sa fiarba orez. Nu stiu ca coasa un nasture. Nu stiu nici macar sa schimbe roata de la masina. Pare ca au fost creati in alta lume :)).

4. In Brazilia cuplurile stau unul langa celalat in baruri sau restaurante ca si cum ar fi in masina unul langa altul.

5. In Brazilia clientul nu cere bere dar chelnerul aduce oricum :)).

6. In Brazilia toata lumea sustine o echipa de fotbal, nu conteaza de unde e ea.

7. In Brazilia la TV sau la radio este mereu un preot care vorbeste despre ceva.

8. In Brazilia totuul este foooooarte incet. E norma sa fii blocat in trafic toata ziua dar sa nu dormi la semafor. Aici trebuie sa fii rapid si sa pleci inainte sa se faca verde. De asemeni e normal sa stai la coada la magazin 10 minute desi in fata ta e numai o persoana. Casiera uneori trebuie sa introduca codul de bare manual, chemama alt functionar pentru ajutor dar cand iti vine tie randu trebuie sa scoti rapid cardul, desi ai asteptat o gramada dupa casiera sa introduca un pret acum trebuie sa te misit rapid ca altfel iti spune:"puteti sa scoateti cardul din aparat" :).

 9. In Brazilia chinezii sunt japonezi; pe asta nu prea am inteles-o dar mi se pare super amuzanta :))).

10. In Brazilia muzica face parte din viata. Orice loc are muzica live. Multi brazilieni stiu sa cante la chitara dar nu considera ca stiu sa cante daca ii intrebi.

11. In Brazilia politica nu e de dreapta sau de stanga. Brazilia e o tara de stanga in anumite chestiuni si de dreapta in altele. De exemplu iti poti pierde serviciul intr-o zi fara aviz. Exista diferente enorme intra saraci si bogati (aici ce in Romania pare saracie ar fi chiar decent). Sa castigi de 20 de ori salariul minim e normal si a castiga salariul minim e si mai normal. Copiii din clasa de mijloc sau mai sus studiaza toti in scoli particulare, biserica are un impact major in deciziile politice. Pe de alta parte exista un sistem public de sanatate, statul are multe institutii, multi functionari publici, au suficient pentru a ajuta oamenii din regiuni mai putin dezvoltate. Guvernul insusi este o mixtura de conservatori, liberali si socialisti.

12. In Brazilia e normal sa intalnesti pe cineva, sa conversezi, sa zici "ne mai vedem, iesim la un suc" fara sa schimbi nici macar numarul de telefon.

13. In Brazilia, cuvantul "a aparea" in general inseamna "a nu aparea", daca zici "apar mai tarziu" inseamna "nu vin".

14. In Brazilia telenovelele sunt mai importante decat cinemaul. Dar cinematografia nationala e buna.

15. In Brazilia mancarea sarata e fooooooarte sarata si mancarea dulce fooooooarte dulce. Pana si mancarea inseamna muuuulta mancare :). Asta cu saratu si dulcele uneori e prea de tot chiar si pentru mine caruia ii plac dulciurile cel putin, acum m-am cam lasat, prea mult strica.

16. In Brazilia se produce cea mai buna cafea din luma. E pacat ca nu se prepara bine si e plina de zahar. Plus ca nu prea se gaseste cafea braziliana buna in Brazilia.

17. In Brazilia fotbalul e aproape o religie si fiecare echipa e o capela.

18. In Brazilia oamenii cred ca a conduce prost, a avea trafic, constructii cu intarziere, coruptie, birocratie, lipsa de educatie, etc, sunt concepte specific braziliene. Dar eu nu am fost in nicio tara unde oamenii conduc bine, unde nu exista trafic, unde constructiile se termina in termen, unde coruptia e numai teorie si unde toti sunt bine educati!

19. In Brazilia a face sport inseamna a merge la sala sau a juca fotbal. Atat :).

20.  In Brazilia nu te speria daca esti invitat la ziua unui copil de 2 ani. Vor fi mai multi adulti decat copii si mai multa bere decat suc. Si nu te speria daca pare mai mult incoronarea unui rege roman decat aniversarea de doi ani, "e normal" :).

21. In Brazilia Dumnezeu este foarte prezent, cel putin in limbaj: "mergi cu Dumnezeu", "daca vrea Dumnezeu", "Dumnezeu sa ma ajute", "Of, Dumnezeule", "Multumesc Domnului", "pentru numele lui Dumnezeu". Ce bine ca El e brazilian (o gluma facuta de presedinta Dilma cu putin timp in urma intr-un context international).

22. In Brazilia se intalnesc tot felul de nume, cel mai des nume americane brazilienizate: Gilson, Rickson, Denilson, Maicon, etc.

23. In Brazilia cand cumperi ceva de multe ori trebuie sa negociezi. Daca vrei o apa de la un vanzator de pe strada si zice ca e 3 reais, tu ii zici ca ai 2 si gata :)). Mie imi place la nebunie asta, mi se pare foooarte amuzant si mereu fac asa, dar merge numai la chestii mici cumparate pe strada.

24. In Brazilia barbatii se imbratiseaza mult, dar nu e numai o imbratisare, se imbratiseaza, isi ating umerii, burta sau spatele :)).

25. In Brazilia folosesti degetul mare "thumbs up" pentru orice: "esti bine?", "multumesc", "scuza-ma".

26. In Brazilia cand un film e la televizor e mereu la televizor pentru cateva zile pe toate canalele.

27. In Brazilia au un fel neobisnuit de a vorbi lucruri foarte obisnuite. De exemplu cand intalnesti o persoana zici "buna ziua" dar se mai zice  "si acum?". Si acum ce? Pare o fraza neterminata. Un raspuns normal e "imaginaza-ti". Imagineaza-ti ce :)?

 28. In Brazilia toata lumea adora floricelele de porumb si hot-dogul (in portugheza se zice "cainele fierbinte":), traducere mot-a-mot din engleza).

29. In Brazilia multe locuri stiu sa se vanda ca si cum ar fi cele mai bune. De exemplu am baut cea mai buna caipirinha din oras in mai multe locuri din oras :). Un alt superlativ e "cel mai mare din America Latina". Nu costa nimic si nimeni nu se supara.

30. In Brazilia au o relatie ambigua si asimetrica cu America Latina. Cultura celorlalte tari din America Latina nu intra in Brazilia, dar cultura braziliana se exporta. Putini brazilieni cunosc artisti argentinieni sau columbieni, putini merg in vacanta in tari din America Latina (in afara de Buenos Aires si Machu Pichu) dar viziteaza mereu tari europene. Brazilia pare o insula giganta in America Latina desi are granita cu aproape toate tarile de pe continent.

31. In Brazilia relatiile sunt codificate si fiecare etapa are o eticheta: agatament, booty call, iubita, logodnica, sotie, ex-nevasta. Dragoste cu eticheta :).

32. In Brazilia oamenii sunt foarte deschisi si prietenosi. E normal sa aduci pe cineva in grupul de prieteni. Asta face toata diferenta. Multumim brazilienilor :).

33. In Brazilia brazilienii cred putin in Brazilia. Lucrurile nu pot functiona partial sau total pentru ca e asa, e Brazilia. Au un sentiment de inferioritate iritant. Mai ales in raport cu Statele Unite. Astept ziua cand Brazilia o sa-si deschida ochii.

34. In Brazilia au un mod super ciudat de a pronunta anumite cuvinte. Vezi scris "util" dar pronunti "uciu". La fel "facil" se citeste "faciu", "internet" e "interneci", "rock" se zice "rochi" etc. :)).

35.  In Brazilia toata lumea se spala pe dinti la servici dupa pranz.

36. In Brazilia, versiunea digitala pentru "a sta la coada" este "a introduce coduri". La banca pentru a scoate bani ai nevoie de 2 coduri. La magazin daca cititorul de coduri de bare nu functioneaza se introduc cifrele manual. Daca vrei sa platesti ceva folosesti o hartiuta care are un cod de 50 de cifre. Nu sunt atatia atomi in Univers cate combinatii se pot face cu 50 de cifre insa brazilienii au fost siguri ca acopera toate situatiile :)). Mereu gresesti o cifra cel putin. Intarzie totul.

37. In Brazilia mereu aparatele de carduri sunt "in aer". Mai ales cand trebuie sa incarci cardurile de transport sau sa platesti cu cartea de credit.

38. In Brazilia exista un loc numit "cartorio" (un fel de notar). Daca scrii (tu sau altcineva) o declaratie  tre sa mergi la cartorio sa autentifici semnatura ta/ a persoanei, altfel documentul nu e valabil desi e scris de mana si semnat. Toti brazilienii au semnatura pastrata intr-un carorio si mereu trebuie sa mergi acolo unde are el semnatura pastrata pentru a autentifica documentul.

40. In Brazilia pare ca profesiunea unde persoanele sunt cele mai fericite sunt oamenii care colecteaza gunoiul. Ei sunt mereu veseli si merg dupa camion in pasi de Carnaval. Sunt atleti, au energie sa alerge, sa arunce sacii, sa tipe si sa vorbeasca cu femeile care trec pe strada :)). Nu stiu daca va aduceti aminte ca la inchiderea jocurilor olimpice de la Londra, la final au fost cateva minute cu Brazilia (unde va fi urmatoarea olimpiada) si momentul a fost deschis de un maturator care dansa samba :)).

41. In Brazilia persoanele ies din casa parintilor numai cand se casatoresc. Adica sunt multe persoane trecute de 30 de ani care inca locuiesc cu parintii.

42. In Brazilia exista 3 cuvinte pentru mandioca: mandioca, aipim si macaxeira. In Europa nici macar nu exista mandioca :).

43. In Brazilia ai un numar de telefon, un DDD care variaza de la stat la stat si un numar de operator. DDD nu se schimba cand suni tu in alt stat ci cand calatoresti tu in alt stat, ceva de genu, oricum nu inteleg. Eu stiu sa sun numai prietenii mei din Rio, sa dai un telefon in alt stat sau alta tare e imposibil de inteles cum se aplica regulile si sa dau numarul meu de telefon unei persoane din afara este iar o provocare, orice combinatie incerc nu functioneaza niciodata si sunt doctor in Matematica. Noroc cu internetul :)).

44. In Brazilia uneori cand intalnesti o persoane zici "Beleza?" si ei raspund "Joia". Traducand are putin sens, pare un dialog intre Dalai-Lama si un discipol al lui. Ar fi "Frumusetea?-Bucuria".

45. In Brazilia sa ne intalnim la ora 8 inseamna ora 9 sau dupa sau deloc si nu se anunta nici macar cu 2 minute inainte. Daca apare persoana pana la 9 jumate bine, daca nu, sigur nu vine. E super normal si nu se supara nimeni.

46. Aici in Brazilia totul e gay. A bea ceai: e gay. A cere o cola diet: e gay. A juca voley: e gay. A bea vin: e gay. Sa nu-ti placa fotbalul: e gay (clar!!). A fi francez: e gay :)) hihih. Sa fii preocupat despre cum te imbraci: e gay. Sa nu vorbesti ca cineva e gay: si asta e gay. A se intelege ca e o societate "putin" machista :)).

De Carnaval

Finalul de an 2012 a fost incarcat si obositor, nu am mai avut energie decat pentru strictul necesar, cred ca e putin normal dupa ce am schimbat un continent, o limba, o cultura si mai ales anotimpurile :) nici acum nu imi e clar ce anotimp e in februarie!

In luna noimebrie am fost la o conferinta in Aracaju, un oras foarte dragut si cochet in nord-estul Braziliei, faimosul nord-est unde viata e si mai frumoasa decat la Rio, asa zice lumea, eu abia astept sa mai merg si in alte locuri sa verific :). Cu siguranta temperatura este grozava, 27-28 de grade tot timpul anului si au un suc grozav de cajá care seamana foarte mult cred eu cu nectarul de corcoduse pe care il facea bunica mea la tara:).

In afara de frumusetea orasului cu cer albastru, plaje linistite, oameni calmi si zambitori am fost impresionata de curatenia impecabila. In ultima zi chiar m-am ratacit putin si am tot schimbat autobuze, am vazut cam tot orasul 3 ore din autobuz in autobuz si am putut verifica cum arata cel mai curat oras pe care l-am vazut vreodata. Nu am vazut nici macar o hartiuta minuscula pe jos, la un moment dat am trecut pe o strada cu ateliere mecanice unde totul stralucea de curatenie. Am ramas profund impresionata, e foarte clar ca oamenii de acolo sunt foarte atenti sa nu arunce pe jos, sigur ca si firma care face curatenie este cu siguranta eficienta insa sunt convinsa ca si oamenii au foarte multa grija sa pastreze.

Relaxing day in Mangue Seco

The beauty of nature.

Dunes of white sand in Mangue Seco

The symbol of Aracaju city, the Caju nut :).

Shrimp moqueca :), uma delicia nord-estina.

Acerola fruits, sour but yummy :).

 In ultima zi am fost pe insula Mangue Seco, cu dune albe de nisip, o plaja superba si multa, multa liniste. Desi am fost singura, in sensul ca nu mai era nimeni cunoscut in autobuz m-am simtit excelent, brazilienii sunt extrem de prietenosi si au avut bine grija de mine. Asta este unul dintre lucrurile pe care le apreciez la brazilieni in general, usurinta cu care comunica, nu exista sa stai 10 secunde langa un brazilian, fie la semafor, fie intr-un lift si sa nu zica ceva, sa nu intrebe ceva sa sparga tacerea uneori stanjenitoare care apare. Eu am fost mereu prietenoasa si mi-a fost usor sa vorbesc cu oricine dar in ultimi ani cred ca incepusem sa pierd aceasta usurinta, acum mi-am revenit :).

A fost un an lung si dificil dar numai in sensul bun :). Mi-a luat ceva sa ma adaptez si sa inteleg cum functioneaza lucrurile insa cred ca am depasit ce era mai greu. Aici multe lucruri sunt foarte diferite, nu neaparat mai rele sau mai bune, doar diferite. Dupa 30 de ani in care creierul meu era programat intr-o anumita directie, unele schimbari au fost destul de greu de acceptat si nu pentru ca nu as fi vrut ci pentru ca exista o rezistenta interioara involuntara, nu poti accepta ca ce e in fata ta e diferit si chiar opus de tot ce stii tu si totusi e ok sau chiar mai bine decat ti-ai fi putu imagina.  Un exemplu foarte mic si "nevinovat":)), in luna decembrie incepusera sa apara decoratii de Craciun si mi-a fost foarte greu sa ma obisnuiesc ca e luna decembrie, ca vine Craciunul si noi tot in pantaloni scurti si tricou suntem. Imi aduc aminte ca nimerisem intr-o zi un autobuz cu decoratii, m-am uitat la ele tot drumul pana acasa, adica o ora si tot nu intelegeam ce se intampla si de ce e plin autobuzul de beteala, efectiv ma durea capul :)).

Mult timp in Romania m-am simtit un om anormal. Cel putin in Bucuresti, de exemplu, unii oameni au tendinta de a se impinge sa zicem la metrou. Exista multa alte situatii in care oamenii sunt extrem de nepoliticosi si am refuzat mereu sa ma alatur celor care spun ca daca toata lumea impinge atunci am si eu dreptul sa ma imping. Am tacut mereu si am zis ca trebuie sa inteleg, oamenii sunt saraci, au viata grea si nu am nici un drept sa zic nimic. Acum insa cred ca am castigat dreptul sa zic si eu ceva :)). In Brazilia locuiesc 200 de milioane de oameni din care 90% mai saraci decat multa lume din Romania si cu siguranta muuuult mai saraci decat bucurestenii. Cu toate acestea, desi saraci si needucati, in sensul ca multi nici macar nu stiu sa citeasca, brazilienii sunt extrem de politicosi, nu se imping, nu se rastesc, nu trantesc, nu tipa, sunt zambitori si atenti si mereu gata sa te ajute. Cu siguranta ca au si ei zile proaste ca oricare dintre noi insa nu isi arunca frustrarile si nemultumirile pe oameni necunoscuti. Asta mi se pare remarcabil si au toata admiratia mea. E pur dorinta de a respecta, nu are nici o legatura cu nivelul de educatie sau contul din banca. Oamenii care imping pentru ca si altii imping, injura pentru ca si altii injura, clanxoneaza pentru ca si ceilalti o fac nu prea mai au argumente in fata mea, am acum 200 de milioane de motive sa nu-i cred ca au dreptul sa fie nepoliticosi si sa nu aiba consideratie pentru oamenii din jurul lor. Si brazilienii au probleme si nemultumiri cum are toata lumea insa ei reusesc cumva sa nu strice ziua nimanui. E adevarat ca de mult ori exista un miliard de probleme absurde si imposibil de rezolvat in fiecare zi insa nu vorbeste nimeni urat si nu te ia de sus. Inveti sa accepti ineficienta sistemului si sa nu te mai superi, atat timp cat ti se vorbeste frumos inveti sa ai rabdare si sa-ti dai seama ca pana la urma ca te enervezi sau nu tot atat dureaza deci mai bine stai calm si nu mai acumulezi energie negativa.

Carnavalul nu este doar muzica si costume si 100% energie pura ci este mai multe decat toate magie. Timp de o saptamana nu mai exista bariere de limba, nationalitate, preferinte, clasa sociala, etc. exista doar naturalete, simplitate si umanitate, posibilitatea de a vorbi orice cu oricine, senzatia ca timpul si limitele nu mai exista, ca suntem toti la fel de speciali si importanti, e foarte greu de descris in cuvinte insa sunt foarte bucuroasa ca am avut sansa sa ajung aici si sa vad ce inseamna. Au si brazilienii problemele lor insa un lucru stiu sa faca bine, sa se bucure si mai ales sa-i contagieze si pe altii cu pofta lor de viata, cu energia si cu naturaletea cu care interactioneaza cu toata lumea. Hartiile dureaza la infinit :) dar sunt capabili sa organizeze impecabil evenimente la care participa milioane de oameni. In afara de parada scolilor de samba de pe Sambodrom care este uluitoare prin forta si energie, in timpul carnavalului se organizeaza peste 3000 de petreceri de strada, bloccouri, unele statice ca un fel de concerte dar marea majoritate itinerante care se plimba si danseaza ore in sir pe strazi, sunt bloccouri de toate marimile, de la cateva sute de oameni la cateva milioane. Cu toate acestea totul functioneaza perfect, nu apare nici cea mai mica problema ca sa te faca sa ridici o spanceana si sa nu fii multumit.

Cred ca lucrul pe care il apreciez cel mai mult la Brazilia este ca te invata valoarea simplitatii in sensul in care simplitatea, opusa complicatului degeaba si despicarii firului in patru, te lasa sa te bucuri mai mult de tot ce este in jur. A simplifica lucruri care par imposibil de simplificat inseamna un fel de eliberare, in primul rand din mintea noastra care, imi este si mai clar acum, este de cele mai mult ori raspunzatoare atunci cand ne simtim inghesuitit sau blocati sau pur si simplu obositi de rationamente complicate sau ingrijorari inutile. Brazilienii traiesc pentru ziua de azi, la ziua de maine se vor gandi maine, acum traiesc momentul si se preocupa de lucrurile neplacute doar atunci cand sosesc, nici o secunda inainte :)). In general, in Rio nu exista notiunea de stres, chiar daca apar mereu situatii frustrante si neplacute, ele dispar rapid si nu se acumuleaza, nu iti intra in sistem si te amarasc mai mult decat este cazul.

Cred ca avem destula filozofie pentru un an de acum incolo :)), sa lasam filozifii cu filozofiile si noi sa ne bucuram de toti oamenii frumosi din jurul nostru si de toate momentele frumoase pe care le primim sau pe care le cream iar cu restul ne descurcam noi. Daca pot brazilienii putem si noi :)). Pun si cateva linkuri cu poze de la parada scolilor de samba, anul asta nu am mai gasit bilete ca ne-am trezit cam tarziu da la anul o luam din timp si vom fi acolo :))!

The Winners: Vila Isabel

Runner Up: Beija-Flor

Manguiera, the most popular samba school

Si pentru cine inca nu a vazut pozele de pe facebook, Carnavalul fotografiat de mine :).

My Carnaval :)

A venit primavara

A venit si primavara la Rio si nu am mai apucat sa mai scriu nimic, sper sa recuperez cat de cat :). Ultimele 2 luni au fost foarte ocupate cu un concurs. In Brazilia daca vrei sa ocupi un job la Universitate trebuie sa dai concurs si eu, nestiind foarte clar despre ce e vorba, m-am aruncat cu capul inainte si am participat si eu la un asemenea concurs care a fost un veritabil roller-coaster.

 In prima faza candidatul invata din programa de concurs care este destul de "generoasa" si la fiecare concurs diferita. Eu am avut subiecte din Analiza, Algebra, Sisteme Dinamice si Ecuatii cu Derivate Partiale, mai ales la ultimele subiecte chestii pe care nu le vazusem in viata mea. Desi nu sunt o persoana care se streseaza in sensul sa nu mi-a fost niciodata frica de examene, stresul a fost mai smecher si s-a strecurat incet, incet, zi de zi, dar cred ca era putin firesc, nu mi s-a mai intamplat pana acum sa invat mai bine de o luna, zi de zi, pentru acelasi examen despre care habar nu aveam cum o sa fie, senzatia asta ca inveti "in intuneric" e un pic dificila.

A venit si saptamana de examene, brazilienii fiind un pic sadici si desfasurand concursul pe parcursul unei saptamani intregi:)). In prima zi, comisia formata din 5 profesori a intarziat o ora jumate, timp in care eu stateam intr-o sala plina de oameni super mega stresati si nu mai stiam ce sa fac sa-i ignor, oricum imi dadeam seama prin ce trec si ei, era multa oboseala acumulata, plus toti treziti de pe la 5 si acum asteptand, nu 5 minute ci o ora jumate. A venit comisia, s-a tras la sorti subiectul si apoi am avut o ora sa ne uitam pe materiale sa ne improspatam memoria si apoi tine-te de scris 4 ore de mi-a cazut mana.

Pe seara am aflat cu bucurie ca am trecut proba scrisa, trecuta numai de 9 candidati:), proba scrisa fiind eliminatorie. A doua zi a fost prima proba orala, proba de cercetare in care fiecare prezenta ce a facut si ce o sa faca, aici a fost foarte bine, am fost in forma, entuziasta si tot ce trebuie, oricum multumita de mine. Apoi pentru ca au fost multi candidati unii au continuat cu ziua 3 la mine a fost o pauza si joi am aparut si eu pentru proba didactica, tot un subiect tras la sorti cu 24 de ore inainte.  Si aici mi s-a cam rupt filmu, am facut mica greseala sa cred ca a vorbi in portugheza e acelasi lucru cu a explica matematica in portugheza, plus ca eram deja fooooooarte obosita.

Eram programata la 9, m-am dus de la 8 sa fac repetitie si deja nu imi mai gaseam cuvintele in portugheza nici energia, cand a venit si comisia a fost efectiv un chin sa termin, fiecare cuvant era greu de spus, parca nu mai stiam sa vorbesc portugheza, cand am terminat a rasuflat si comisia usurata, cred ca era evident cat de mult ma chiuiam, a fost un efort cam mare pentru o persoana care a inceput sa vorbeasca portugheza in iunie si da un examen asa de complex la inceputul lui august. Prin urmare nu imi doream decat sa termin, am luat o nota putin mai mica decat mi-as fi dorit avand in vedere ca am multa experienta cu predatul si chiar ar fi trebuie sa fie proba mea forte. Insa chiar sa fi facut perfect, cele 3 persoane care au castigat concursul aveau cel putin 5 ani de cercetare post-doctorala ceea ce nu se compara cu cele cateva luni ale mele de cand sunt aici.

Am reusit totusi o performanta:), sa fiu aprovada, printre cei 7 candidati din cei 26 inscrisi, adica aprovada fiind castig puncte la urmatorul concurs, intra la realizari profesionale faptul ca am fost aprovada la un concurs la o Universitate Federala:))), macar atat, sa nu simt ca am muncit degeaba.

 Ca tot am vorbit de concurs, nota finala este compusa din 7 note pe care le-am vazut nota cu nota, candidat de candidat din cei 9 care au trecut scrisul, profesor de profesor, vineri, in "ultima" zi de concurs cand comisia iar a intarziat vreo 2 ore, cateva persoane mai aveau putin si isi smulgeau parul din cap, asa de mare era tensiunea:)).  Asadar notele primite sunt pentru: experienda de predare, articole publicate, titluri academice, realizari profesionale, notele la proba scrisa, proba de cercetare si proda didactica. A fost foarte buna aceasta desfasurare de note, am vazut exact ce si cum, care imi sunt punctele forte si cele slabe si cum se pune problema.

Asadar s-a terminat cu bine acest concurs, a fost un efort aproape supra-omenesc insa acum stiu exact la ce sa ma astept si sigur nu mai merg pe "intuneric" la urmatorul. Acum mai urmeaza 2 concursuri in octombrie la o alta Universitate foarte buna da eu nu mai merg, iau o pauza, ii las pe 2 dintre cei 4 candidati aprovati sa obtina jobul si incet, incet o sa-mi vina si mie randul, macar din punctul asta de vedere a fost bun concursul, s-a vazut ce rivali am:).

Dupa concurs, din cauza caruia nici nu am mai reusit sa merg in Romania cum planuisem, am dormit si am petrecut in continuu mai bine de o saptamana, abia acum dupa 2 saptamani ma simt refacuta si psihic si fizic si sunt cu manecile suflecate sa ma apuc de treaba, la cercetare cu mine, sa recuperez timpul pierdut:).

Despre Rio ce sa va mai zic, continua sa fie o nebunie interesanta, senzatia ca traiesc intr-o lume paralela este inca prezenta, dar cel putin acum dupa concurs, simt ca macar m-am obisnuit macar cu lumea paralela:). Doua intamplari as vrea sa mentionez, mai mult sunt observatii de ale mele cu privire la modul de viata carioca si cum aici lucrurile se vad mereu intr-o alta lumina.


Intr-o zi, eram in autobuz in spate de tot (aici multe lucruri interesante au legatura cu autobuzele:)) ), m-am asezat pe un scaun la geam, la celalalt geam era un alt om si intr-o statie s-a urcat un tip mai dubios ca sa zic asa desi nu l-as numi chiar dubios, sa zicem dupa standardele europene un pic suspect:), zic asta pentru ca in afara de aspect usor "neglijent", mai avea si vreo 5 telefoane in mana dintre care vreo 3 iPhone, in mod evident furtate. Tot mesterea la ele si la un moment dat ma intreaba foarte dragut daca stiu sa scot cartela SIM dintr-un iPhone, eu i-am zis ca nu, m-a intrebat daca sunt sigura, am confirmat, apoi l-a intrebat si pe celalalt om de la geam, nici el nu stia si apoi am continut calatoria in mod civilizat:) pana cand omul a ajuns unde trebuia si a coborat. Nu se intampla asa ceva in fiecare zi insa nici nu a parut foarte iesit din peisaj incidentul, mie mi s-a parut amuzant si chiar nu l-am judecat pe omul respectiv, m-am gandit ca numai la Rio se intampla chestii din astea, era clar ca tot autobuzul il vazuse, aici se urma numai prin fata, nimeni nu a zis nimic si a parut o chestie normala:).

 Apoi intr-o zi cu soare, cum mergeam eu prin Ipanema, o zona cu oameni destul de apretati mi-a sarit in ochi o domnisoara, foarte bine imbracata, cu un mers intepat si o atitudine la fel care ducea cu foarte multa gratie si foarte ostentativ o gentuta Armani. In acel moment imi venea mie sa-i fur gentuta, numai asa ca avea o atitudine super enervanta de bogatasa, in momentul acela omul cu telefonoanele furate din autobuz parea in mod sigur mai demn de respect decat domnisoara intepata, atat de intepata ca mi-a sarit in ochi si m-a facut sa vreau sa-i fur gentuta:)). Sincera sa fiu chiar nu ii inteleg pe oamenii astia cum sunt cei din Ipanema care efectiv vad in fiecare zi favela si oamenii de acolo si continua totusi sa ignore, continua sa fie aroganti si sa-fi fluture gentutele, ceasurile, etc., orbi la ce se intampla exact langa ei.

Geografia din Rio nu te lasa nici macar juma de zi sa uiti ca exista favele iar culmea ironiei, in Ipanema e si mai clar, in sensul ca dupa plaja si blocurile unde stau domnisoare intepate cu gentute Armani incepe imediat favela pe deal si se vede TOT si dimineata si seara cand iese din casa domnisoara respectiva. Probabil din aceasta cauza mi se pare putin ca traiesc intr-o lume paralela, aici in fiecare zi vezi si cele mai urate si murdare chestii posibile dar si cele mai frumoase si luxoase ca sa zic asa:)), in fiecare zi esti conectat la realitate din toate punctele de vedere, asta daca vrei sa vezi bine-inteles:). Dupa cum am mai spus, toate lucrurile fantastice din Brazilia pleaca din favele:  fotbalul, samba, carnavalul, mancarea etc., acolo se simte si se invata cel mai bine ca bucuria si obisnuinta de a fi om si de a respecta nu depind de cum te imbraci si ce chestii ai prin casa, un om care fura telefoane poate parea mai uman si mai demn de respect decat o domnisoara intepata cu o gentuta Armani cu favela pe fundal. Acum nu zice nimeni sa umbli rupt, murdar, sa nu mananci sau sa nu te bucuri de ce ai daca esti totusi norocos si iti este bine, ai o casa draguta si ce sa pui pe masa, dar nici asa sa ignori o realitate evidenta numai de dragul de a epata si sa fluturi gentute Armani de parca ar fi cel mai important lucru din lume cand in mod evident ai putea sa-ti cumperi o geanta la fel de buna si draguta pe care sa nu scrie neaparat Armani.

Cred ca am sa ma opresc aici cu meditatiile filozofice, in rest am facut la Lacramioara o petrecere super reusita saptamana trecuta care s-a lasat cu multa muzica romaneasca de prin studentie mai pe dimineata si apoi am fugit repede pe plaja sa vedem rasaritul:). Am mancat o fantastica ciorba radauteana facuta de Cornelia si pe dimineata, numai la cei care au dansat pe muzica romaneasca:) le-a facut Lacramioara si un fondue cu ciocolata cu mere si banane:).

Let's party:)!

Delicious Romanian soup!

Chocolate fondue:).

Running towards the sunrise:)! Yuhuu!

Saptamana asta am descoperit si padurea Tijuca, o plimbare foarte frumoasa unde voi reveni cu siguranta, data viitoare si cu poze ca acum nu am decat una, pastram suspansul:).  Ieri am fost la un picnic langa Lagoa, un lac mare inconjurat de munti, care se afla in mijlocul orasului, intr-un mod destul de bizar, aproape de zona de plaja:). Mai trecusem eu de cateva ori dar ieri chiar ne-am plimbat si am stat pe iarba sub um copac si a fost superb:), primele zile de primavara au fost perfecte:)).

Perfect day for a picnic:).

Sunny spring day:) in Rio!

Lagoa surrounded my mountins in the middle of the City!

Am ramas datoare si cu poze de la un fondue cu carne de la noi de acasa, inca imi aduc aminte ce delicios a fost, e chiar un obicei dragut sa-ti aduni prietenii in jurul unui fondue cu un vin chilian si sa povestesti o gramada, simplu si frumos:).

Ready for some meat festa:)!

Yum!

Memories of a winters night:)!

Rio

Rio intr-un filmulet foarte dragut: http://www.youtube.com/watch?v=8Ws9r90hvWk&feature=related

Fotbal, muzica, fondue

Nu am mai scris de mult pe blog, inca de pe vremea lui Rio +20, adica de la sfarsitul lui iunie. Trece repede timpul, aproape o luna in care lucrurile continua sa se intample in Brazilia si din cate vad se intampla multe si in Romania.

La Rio +20 am inteles ca nu s-au rezolvat prea multe, tarile dezvoltate tin la industrie si nu prea le intereseaza ca afecteaza mediul inconjurator cu un pret care s-ar putea sa fie prea mare pentru generatiile viitoare. Americanii se pare ca stau linistiti, ei sunt convinsi ca incalzirea globala e un fenomen foarte normal si nu este cauzat de om. Culmea ironiei este ca se pare ca pe coasta americana nivelul oceanului creste de 4 ori mai mult decat in alte parti si nu stie nimeni care e cauza:)).

Cu aceasta ocazie am vazut discursul presedintelui Uruguaiului care a avut o abordare un pic mai altfel. In discutiile despre mediu se pomeneste si de saracia din anumite tari. Tarile capitaliste se gandesc mereu cum sa ajute tarile sarace sa devina si ele capitaliste insa daca stam sa ne gandim asta ar insemna o crestere a consumerismului deci problema de mediu nu va disparea, dimpotriva. Acest presedinte a mentionat ca poate oamenii din tarile dezvoltate ar trebui sa gaseasca modalitati de a se simti impliniti si prin alte mijloace care  nu presupun a cheltui multi bani pe produse de care nu au nevoie. In acest fel ar scadea consumul, ceea ce ar ajuta in mod sigur mediul si poate ar fi mai usor de ajutat si tarile sarace sa atinga un nivel decent de viata. Cred ca pare putin filozofic pentru mintile capitaliste foarte practice insa eu cred ca are dreptate, aici in Brazilia se vede foarte clar cum oamenii reusesc sa fie fericiti fara a avea a avea multi bani. In lipsa bunastarii financiare oamenii gasesc alte modalitati de a fi fericiti cum ar fi sa fie mereu zambitori si gata sa te ajute, se bucura de muzica, de dans,  se bucura unii de altii, de natura, de fructe, de fotbal si de tot ce se poate face si fara bani.

Pe plaja in Botafogo au stat pe timpul Rio +20 cativa pesti facuti din sticle de plastic.

Botafogo beach at sunset.

Pet Art.

Fish made of plastic bottles.

Quite some attraction there:).

In rest toate bune si frumoase, lucrurile intra incet, incet intr-un normal, unul brazilian insa:)) care nu seamana deloc cu tipurile de normal traite de mine pana acum.

Ca si lucruri iesite din comun:) in acest normal brazilian, am fost acum cateva saptamani la un meci de fotbal. Mereu mi-am dorit sa merg la un meci pe stadion si mi-am imaginat ca la cat de innebuniti sunt brazilienii cu fotbalul atmosfera trebuie sa fie incendiara. In Rio sunt 4 echipe: Fluminense, echipa intelectualilor, Vasco Da Gamma, echipa "favelistilor", Botafogo, echipa plangaciosilor, se pare ca din cauza ca pierd mereu si Flamengo, echipa celor care nu se incandreaza in celelalte categorii. In fiecare duminica aceste echipe joaca ele intre ele si odata pe an exista un campionat al Braziliei in care joaca si cu alte echipe.

Un amic englez avea un vizita un amic irlandez si impreuna cu un amic brazilian am ajuns la un meci al echipei Vasco cu o echipa din Minas Gerais, un stat cu diamante si branza buna :)). Am fost chiar pe stadionul echipei, nu era foarte mare, cam 20, 000 de spectatori insa a fost o experienta fantastica:))!

Am inceput bine-inteles achizitionand bilete pe sub mana, la un pret putin mai mare decat cel normal si apoi iata-ne pe stadion, galeria era foarte pregatita, cu steaguri si tobe si tot ce trebuie, mai ales pasiune in suflet:)). In prima repriza atmosfera a fost incredibila, toata lumea canta, dansa, isi incuraja si aplauda echipa si totul foarte civilizat. Amicul irlandez era un pic speriat de bombe la inceput, zicea ca in Anglia unde locuieste se lasa cu faze urate in timpul meciurilor, dar s-a linistit rapid si a intrat si el in atmosfera, cu cat mai mult cu cat isi cumparase un tricou de sustinator Vasco la inceputul meciului.

Meciul a fost cum a fost dar galeria a facut toti banii:)). Nici noi nu ne-am lasat mai prejos, am cantat si "ne-am" sustinut echipa:)) cu tot entuziasmul de care am fost in stare, nici nu era prea greu cu atatea mii de oameni veseli si energici si foarte pasionati de tot ce se intampla pe teren.

In a doua repriza s-au mai linistit putin lucrurile pentru ca echipa noastra, Vasco, a inceput sa piarda si avantul galeriei s-a mai domolit, deja la 3-1 in ultimele 15 minute lumea incepuse sa plece, suparati desigur dar fara nici cel mai mic indiciu ca ar fi vrut sa fie agresivi sau mai putin civilizati de cum fusesera pana atunci.

Ready to go into the stadium.

Quite some flags there:).

On the way to our sector.

Let the game begin:).

Lots of cheering for our team, Vasco da Gamma.

The game:).

Holding still the flags so people can watch the game.

Happy moment:).

Dupa meci am fost in Lapa unde langa Arcos este cea mai buna caipirinha din Rio pe care am baut-o pe scarile lui Selaron, cred ca am povestit de ele, sunt scarile colorate din Lapa care sunt decorate cu tot felul de placute "artistice" de prin aproape toate tarile. Dupa ce ne-am inveselit, eram "tristi" dupa ce echipa noastra a pierdut:)), am ajuns in Rio Scenarium, un club carioca foarte cunoscut, unde  ca peste tot se canta si se danseaza samba si forro, a fost foarte dragut, am stat pana spre dimineata.

Cel mai amuzant a fost ca toata noaptea amicul irlandez a fost interpelat de tot felul de brazilieni, fani sau nu ai echipei Vasco. El purta inca tricoul de la meci si oamenii simteau pur si simplu nevoia sa-i spuna ca sustin aceiasi echipa sau dimpotriva, idea era ca erau si ei pasionati de fotbal cum parea amicul irlandez si simteau nevoia sa impartaseasca asta si cu el, asa costumat cum era:)). El nu intelegea nimic insa zambea si dadea mana cu toata lumea, limba fotbalului este universala, mai ales in Brazilia:)).

An Englishman and an Irishman in Rio:), see the Vasco t-shirt on the right:).

Decoration in Rio Scenarium.

In alta seara am fost tot in Lapa, cu Jose, la un concert de muzica afro-peruana. Stiam putine despre muzica peruana si nu stiam nimic despre muzica afro-peruano care s-a dovedit a fi fantastica, nu mi-a venit sa cred ce atmosfera, ce muzica, ce bine ne-am simtit:). Concertul a fost intr-un loc mic gen bar, parea ca suntem la cineva acasa intr-o sufragerie mai mare. Localul nu avea cine stie ce decoratii dar ca intotdeauna in Brazilia, conteaza mai putin aparentele si mai mult atmosfera:)). Si au cantat si am dansat pana la 3 dimineata:)).

Tipurile de muzica abordate au fost foarte variate, cel mai haios mi s-a parut ca exista un tip de muzica care se danseaza cu un cal, in Peru exista un o specie de cal care numai asta face, danseaza:)). Aveti mai jos cateva melodii pentru cine e curios despre muzica afro-peruana, mie mi-a placut la nebunie. Ca si in Brazilia, si in Peru exista peste tot influente africane si ele sunt intodeauna foarte bine venite, cel putin in ceea ce priveste muzica, Africa aduce un ritm aparte muzicii si dansului:).

Flor de la Canela
Toro Mata
Vals peruan:)
Dansul cu cal:))
Tondero
Inca un Tondero:)
Un Tondero mai special, numit Marinera, mi-a placut foarte mult!
Festejo, cred ca numele si ritmul zic totul:)

In rest a venit iarna de adevarat, adica e putin de tot frig in unele zile:)  si e sezonul supelor si peste tot prin oras apare in meniu fondue, "un fel" de mancare originar din Elvetia si de care brazilienii sunt foarte atasati iarna, cand e "frig":)).  La fondue cu branza idea e ca se topeste branza si apoi se considera ca si sos la diverite chestii, bucatele de paine, creveti, legume etc. iar la fondue cu ciocolata se topeste ciocolata si devine sos pentru tot felul de fructe, dupa gustul fiecaruia. In seara asta Taciana are cativa prieteni invitati la un fondue cu carne si sosuri care mai de care mai gustoase si exotice. Am sa revin data viitoare cu poze, fug acum spre sufragerie ca mor de foame:) si mai ales de pofta.

Cheese fondue.

Chocolate fondue.

More cheese fondue:).

Festas Juninas:)

One of the many events of June in Rio:))!

Luna iunie este luna petrecerilor junine:). Avem 3 sfinti foarte mari si importanti si s-au gandit brazilienii sa-i sarbatoareasca toata luna iunie daca tot s-au inghesuit ei in calendar in aceiasi luna, de ce sa ne mai prostim cu 3 zile separate, sa petrecem deci toata luna:)!

Avem Sao Juao, Sao Paulo si Sao Antonio. Din aceasta cauza luna iunie este plina de festas juninas, un fel de petreceri campenesti cu muzica, mancare, dans si bine-inteles voie buna:)). Orice comunitate oricat de mica are o astfel de petrecere. De exemplu azi am fost la festa junina organizata de biserica libaneza din Tijuca. Imi era tare dor de mancarea libaneza din Romania:), am trecut si eu putin pe acolo. Era inca devreme, nu se adunase multa lume, o sa trec poate si mai pe seara inainte de a merge prin oras. Mancarea foarte buna, la fel si muzica, cred ca o sa si incinga putin atmosfera mai tarziu. Pe seara vrem sa mergem la festa junina organizata de universitatea noastra, UFRJ, dar nu inainte de a trece prin Lapa la un concert de muzica braziliana din cadrul Festivalului de Santa Muzica-cunoscut in Europa drept Fête de La musique. Incarcata agenda, in timpul acestor feste se intoarce orasul la atmosfera de carnaval, sunt peste tot:), e imposibil sa nu le vezi si mai ales sa nu participi:)).

Am incercat sa mergem si aseara la o astfel de festa, chiar am reusit insa nu era cum ne-am asteptat, in sensul ca nu era mancare si dans si atmosfera campeneasca. Era muzica in schimb, "Mulheres de Chico", femeile lui Chico:)), mai precis 13 femei care manuiau cu multa pricepere tot  felul de instrumente, cantau samba, a fost foarte frumos:)!

Festa Junina de Tijuca waiting for the "hungry for fun":) guests.

Arabic food in Rio, yum!

Kibe, humus and tabouleh:)) my favourite!

Play time!

Lots of families with kids:).

Fun, fun, fun:).

Dessert? Sure, why not:)!

Not any type of dessert, national desserts:))!

A type of sweet made of cous-cous, was to say the least interesting:).

Everybody likes the sweets!

Enjoying the food and the happy festa music!

Dressed-up for party!

On the the Festas Juninas de Tijuca.

Daca tot avem asa de multe feste si poate nu ar fi timp de toate era cazul sa mai luam o vacanta:), sa nu exagerez totusi, nu e vacanta, e un weekend de 5 zile! Probabil ca va ploua pentru 5 zile dar sper sa scapam poate cu macar 2 zile de soare, meritam, am muncit 9 zile pline (minus 2 zile de weekend) de la ultimul weekend de 4 zile:))! Se intampla Rio +20, se aduna tot felul de sefi de stat de guverne, etc sa discute viitorul planetei. Am aflat totusi din surse sigure ca se pare ca nu se pot rezolva chiar toate problemele cu aceasta ocazie pentru ca nu vine Obama si nici Angela (Merkel), ocupata fiind cu salvarea Europei. Din aceasta cauza 10 zile sunt tot felul de discutii si negocieri fara mare concluzii din cate se pare.

Saptamana asta am fost si prin vecini, la Niteroi, orasul de peste golf, e un fel de suburbie a lu Rio, insa nu stiu exact cum e cu statutul de suburbie pentru ca noi avem weekend de 5 zile din cauza Rio +20 insa ei nu au si sunt destul de suparati:)), ce sa-i faci daca nu au Niteroi +20:)).

Lacramioara a dat un talk la Universitate si am fost si eu, o mica excurie:). Se ajunge in 15 minute cu barca, de fapt e un vapor destul de mare. Cum am ajuns acolo zici ca eram la statiune, sau la tara cu zicea Lacramioara, o liniste care facea sa-ti tiuie urechile, in Rio chiar intr-un loc izolat si linistit tot se adue pe funal zumzetul orasului, notiunea de liniste nu prea exista. Am gasit linistea in Niteroi:)), ne-am plimbat un pic si pe faleza, se vedea frumos pe cealalta parte Rio, chiar a fost dragut.

La finalul plimbarii am ajuns la MAC, muzeul de arta contemporana din Niteroi, construi de marele arhitect Niemeyer, cel care a "desenat" prin altele, orasul Brasilia. Cu ceva timp inainte capitala Braziliei fusese Rio si s-au hotarat ei sa mute tot ce inseamna administratie intr-un oras nou, cariocile nu mai faceau fata si la vacante si la munca:)). Au construit din temelie orasul Brasilia prin anii '70, iar Niemeyer a "desenat" foarte multe cladiri:)), de fapt in Brasilia din cate am inteles sunt chiar numai si numai cladiri, atmosfera de lucru in mod evident:)!

View of Rio from Niteroi.

Sunset and the famous bridge connecting Rio and Niteroi.

More of Rio:).

Beautiful sky.

Sunset in Niteroi.

Our lovely hosts and the speaker of the day:)).

More sunset:).

One of Oscar Niemeyer's masterpieces.

Spaceship:))).

Niteroi beaches:).

Tot saptamana asta am dat si un talk la Universitate, in portugheza, am avut niste emotii mari cat casa, in engleza nu as fi avut probleme insa am vrut eu sa fie in portugheza, sa-mi demonstrez ca pot:)). Cred ca am putut, a venit si multa lume, studenti si profesori si am reusit sa-i fac sa inteleaga ceva, a fost o mica provocare pentru mine dar cred ca am scapat cu bine:)). Se pare ca portugheza mea e din ce in ce mai buna daca am reusit sa explic chiar chestii matematice destul de delicate:)).

Duminica trecuta am reusit sa mergem si la o piesa de teatru. Nu stiam decat ca este un one-man show despre viata unui poet brazilian Chacal. A fost destul de greu sa intram, nu mai erau bilete, dupa un pic de jeitnho:)), "felutz" brazilian, ne-au lasat sa intram si sa stam pe jos pe niste pernute. A fost dragut, destul de greu de urmarit un om care vorbeste 2 ore insa interesant. La final am aflat ca actorul era de fapt insusi marele poet:)), Chacal, asta da culturalizare, nu numai ca am aflat multe despre viata lui dar le-am aflat chiar de la sursa:)). Inainte de teatru fusesem un pic prin Ipanema, profitasem de singura zi de ne-ploaie din weekendul de 4 zile:)).

Food from Bahia at the Sunday Fair in Ipanema.

Colorful:).

Arty wall:).

Ipanema in a non-rainy day of the 4 days weekend:)).

Pretty girls on Ipanema orla.

Same pretty girls, closer:P.

See you soon rain and clouds, another feriado is coming:))!

Urmeaza cateva feste junine si in weekendurile viitoare, ele tin pana pe la jumatatea lui iulie:)), avem de unde sarbatori, soare sa fie:))!

P.S. Festa Junina din Tijuca a fost interesanta si pe seara, am mancat mamaliga dulce in stil brazilian, adica cu o tona de zahar:)) invelita in "frunze" de porumb:).

Back to the festa.

More people eating and enjoying.

Sweet mamaliga/polenta brazilian style:)), that is very very sweet!